La o lume distanță - Teodora Dumitru - povestea ne introduce în viața Aroei, o tânără imobilizată în scaunul cu rotile, care trăiește fiecare zi cu o combinație de curaj și intensitate care sfidează limitările fizice. Prin ochii Aroei, vedem că viața poate fi la fel de tumultoasă și plină de neprevăzut, chiar și după evenimente tragice, și putem pătrunde dincolo de barierele evidente, ajungând să uităm, chiar și pentru o clipă, de obstacolele care ar trebui s-o țină pe loc.
 
Teodora Dumitru reușește să contureze un univers interior plin de nuanțe, și își construiește personajul cu o naturalețe și vitalitate care ne arată că lupta pentru demnitate și independență nu e mereu o bătălie, ci un act de normalitate. „La o lume distanţă” nu este doar o poveste despre depășirea limitelor, ci una despre descoperirea unei voci distincte într-o lume complexă și uneori neprielnică. E o lectură care te face să te întrebi uneori: „Ce aş fi făcut dacă aş fi fost eu în locul ei?”. Poate fi cu ușurință o lectură inspirațională pentru tineri, în special pentru cei cu dizabilități, oferind un exemplu de forță și sinceritate asupra provocărilor și bucuriilor deopotrivă, pe care le întâmpină un tânăr cu probleme locomotorii.
 
Prin intermediul personajului creat, Teodora transmite subtil o rezistență împotriva etichetelor – „eroină” fiind ultimul lucru pe care ar vrea să-l audă despre ea. Dar tocmai în forța și simplitatea ei, cu sâmburii de autoironie presărați pe ici-colo, devine un exemplu de reziliență și curaj. Această carte este mai mult decât o poveste personală pictată în ficțiune, este o amprentă pe literatura contemporană românească, punând în lumină vocea unei tinere și, odată cu ea, a oamenilor cu dizabilități. O voce care merită ascultată, care reușește să transmită emoție și umanitate, și care spune cât se poate de clar și răspicat: dizabilitatea nu mă defineşte.